Incerc cu greu sa ies la suprafata,
Sa nu mai arda focul din adanc,
Sa te privesc shi sa-ti zambesc in fatza,
Sa rad cu lacrimi de durerea ta.
Am iesit, respir aerul plin de durere al pamantului,
Aud tipete, agonie, urlete,
Ma infior numai la prezenta gandului,
Si ma lipesc cu spatele de un perete.
Te privesc, iti vad ochii plini de lacrimi,
Lacrimi amare, rosii, pline de durere,
Incerci sa tipi, sa ma faci sa te ajut
Dar nu reusesti, si te resemnezi.
Lasi capul in jos si incepi sa te rogi
Primesti o palma peste ochi
Esti indemnat sa taci, sa incetezi
Vezi ca nu te-ajuta, taci si astepti sa mori.
Autor: d3vilgirl
2 Comentarii
Hella
dude…. ce e cu asta? buna poezie, serios. foarte dura… dar foarte buna de altfel… parerea unei alte scriitoare
Iuda
violently awesome !!!